Bărbatul si femeia

Nu este minunat sa te cunosti, sa te stii si sa te vezi asa cum scrie mai jos?

Nu este magnific sa iti vezi adevarata fata, si nu merita sa lasi oricare iluzie lumeasca de eticheta ca sa fii ceea ce esti creat din primordial?

“Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a facut pentru barbat un tron, pentru femeie un altar. Tronul exalta, altarul sfinteste.

Barbatul este creierul, femeia este inima. Creierul primeste lumina, inima primeste iubire. Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.

Barbatul este puternic prin ratiune, femeia este invincibila prin lacrimi. Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza sufletul.

Barbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu. Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.

Barbatul are suprematia, femeia are intuitia. Suprematia semnifica forta, intuitia reprezinta dreptatea.

Barbatul este un geniu, femeia este un inger. Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.

Aspiratia barbatului este catre gloria suprema, aspiratia femei este indreptata catre virtutea desavarsita.

Gloria face totul maret, virtutea face totul divin.

Barbatul este un cod, femeia este evanghelia. Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti.

Barbatul gandeste, femeia intuieste. A gandi inseamna a avea creier superior. A intui, simtind inseamna a avea in frunte o aureola.

Barbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perla care il impodobeste, lacul, poezia care-l lumineaza.

Barbatul este un vultur care zboara, femeia – o privighetoare ce canta. A zbura inseamna a domina spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.

Barbatul este un templu, femeia este sanctuarul. In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.

Barbatul este plasat acolo unde se sfarseste pamantul, femeia acolo unde incepe cerul.”

– Victor Hugo